În 2010, Egipt a discutat cu Sudanul pentru o posibilă acțiune militară împotriva Etiopiei, pentru ca cele două state să își protejeze interesele de pe fluviul Nil, potrivit unor emailuri interne ale organizației de analiză geopolitică Stratfor, interceptate de Wikileaks și citate de Business Insider.
Egipt și Sudan primesc 90% din apa Nilului, potrivit acordurilor stabilite în era colonială. Restul statelor riverane, care se află în susul fluviului – Uganda, Rwanda, Tanzania, Kenya și Etiopia se chinuiesc să obțină un nou acord de mai bine de 10 ani.
Nilul curge de la sud la nord, o raritate la nivel mondial. Astfel, Cairo se află la gura fluviului, fiind victima oricărei decizii a statelor din amonte.
„Președintele sudanez Umar al-Bashir a fost de acord să permită egiptenilor să construiască o mică bază aeriană la Kusti, pentru a adăposti comandouri egiptene care ar putea fi trimise în Etiopia, ca să distrugă construcțiile hidrotehnice de pe Nilul Albastru… Va fi opțiunea lor, dacă nimic altceva nu reușește. Nilul Albastru, care începe în Etiopia, aduce 85% din volumul de apă care trece prin Egipt, spre Mediterană”, scrie într-un email al Stratfor, interceptat de Wikileaks.
Etipopia a anunțat, în februarie 2011, imediat după ce președintele Hosni Mubarak a cedat puterea în urma revoluției egiptene, că plănuiește să construiască Marele Baraj al Renașterii Etiopiene. Construcția ar putea destabiliza masiv Egiptul.
„Ar duce la instabilitate politică, economică și socială. Milioane de oameni ar ajunge să fie înfometați. Ar fi penurii de apă peste tot. Este imens”, a declarat ministrul egiptean al Apelor și Irigațiilor.
Deocamdată, Etiopia încearcă să strângă fonduri pentru construcția acestui baraj, în timp ce Egiptul face eforturi diplomatice intense pentru a-i convinge pe eventualii investitori străini să nu bage bani în acest proiect.
Un email Stratfor datat 1 iunie 2010, care citează o sursă de nivel înalt din serviciile secrete egiptene, arată că opțiunea militară a Egiptului este un scenariu cât se poate de real.
„Singura țară care nu cooperează este Etiopia. Continuăm să discutăm cu ei, folosind abordarea diplomatică. Da, discutăm despre o cooperare militară cu Sudanul. Dacă se ajunge la o criză, vom trimite un avion să bombardeze barajul și să se întoarcă în aceeași zi, este atât de simplu. Sau putem să trimitem forțele speciale să blocheze sau să saboteze barajul. Uită-te la o operațiune a Egiptului din 1976, când Etiopia încerca să construiască un mare baraj. Le-am aruncat în aer echipamentele când erau aduse pe mare”, arată emailul.
Guvernul lui Mohammed Morsi a calificat, la vremea respectivă, emailurile Stratfor drept zvonuri „pentru a destabiliza relațiile egipteano-etiopiene”.
Wikileaks a publicat aproape 54.000 de emailuri ale Stratfor, obținute de un hacker al grupării Anonymous, la sfârșitul anului trecut.